In 2025 peste 50% din populația lumii va fi obeză. Ce e de făcut?

Obezitatea este una dintre cele mai mari provocări ale sănătății publice din secolul XXI.

Conform OMS, in lipsa unor măsuri drastice de prevenție și tratament, în 2025 peste 50% din populația lumii va fi obeză. Obezitatea este, așadar, o boală cronică, având o prevalență foarte mare și care afectează copii, bărbați și femei de toate rasele și vârstele. 

Foto ins.gov.ro

Preobezitatea și obezitatea sunt probleme importante de sănătate publică și au nevoie de o strategie comună, ce include promovarea obiceiurilor alimentare sănătoase și a unui stil de viață mai activ, precum și tratament și îngrijiri corespunzătoare. 

Conform unui studiu organizat de INS, în România, în anul 2018, doar 23% dintre copiii și adolescenții de 11,13 și 15 ani și doar 30% dintre adulți au facut suficientă activitate fizică. 

Deși încă din 2014 a fost înființat Grupul de lucru interministerial pentru promovarea activității fizice, fiind implicate ministerele sănătății, educației, sportului, muncii, dezvoltării regionale și administrației publice și transporturilor și Institutului Național de Sănătate Publică, nu se observă îmbunătățiri în acest sens, rata obezității în rândul populației continuând să crească:

 Ce înseamnă obez?

Supraponderalitatea și obezitatea sunt definite ca acumulări anormale sau excesive de grăsimi care pot afecta starea de sănătate. Indicele de masă corporală (IMC) este un indice utilizat în mod obișnuit pentru a clasifica excesul de greutate și obezitatea la adulți. Este definit ca greutatea unei persoane în kilograme împărțită la pătratul înălțimii sale în metri (kg / m2). 

Foto freepick.com

Pentru adulți, OMS definește excesul de greutate și obezitatea după cum urmează:  supraponderalitatea este un IMC mai mare sau egal cu 25; și obezitatea este un IMC mai mare sau egal cu 30.

Prevalența sa s-a triplat în multe țări din regiunea europeană a OMS din anii 1980, iar numărul persoanelor afectate continuă să crească într-un ritm alarmant. În plus față de provocarea diferitelor dizabilități fizice și a problemelor psihologice, excesul de greutate crește drastic riscul unei persoane de a dezvolta o serie de boli netransmisibile, inclusiv bolile cardiovasculare, cancerul și diabetul zaharat.In Regiunea Europeană, unul din trei copii de 11 ani este obez și 60% dintre copiii cu supragreutate înainte de pubertate vor fi adulți tineri obezi

Ca fapt divers, în Europa, doar Portugalia recunoaște obezitatea drept boală cronică.

Numărul de persoane supraponderale și obeze a crescut în ultimii ani și mulți oameni consideră că este din ce în ce mai greu să se mențină o greutate "normală" într-un mediu actual în mare parte obezogenic. Acest mediu se întinde de la ratele de alăptare scăzute, la dificultăți în accesarea geografică sau financiară a ingredientelor unei diete sănătoase, la lipsa de abilități de gătit, la abundența și comercializarea de alimente bogate în energie, la alegerile de planificare urbană și presiunile unui stil de viață care reduc de multe ori oportunitatea pentru activitatea fizică (atât la locul de muncă, cât și în timpul liber). 

Recunosc că nici eu nu excelez la capitolul activitate fizică, decât în timpul procesului săptămânal de curătenie a locuinței, după care efectiv mă dor toate și am nevoie de ziua de duminică pentru a mă reface :)) Cu toate acestea, sunt perfect conștientă de beneficiile sportului și a mișcării în general.

Conform OMS, recomandări specifice pentru o dietă sănătoasă includ: consumul mai multor fructe, legume, nuci și cereale; reducerea consumului de sare, zahăr și grăsimi.

Foto freepick.com

Nutriția proastă poate duce la imunitate redusă, sensibilitate crescută la boli, precum și dezvoltarea fizică și mentală deficitară.Persoanele obeze dezvoltă mai des hipertensiune arterială, diabet zaharat și ateroscleroză, ceea ce se traduce prin risc crescut de boli cardiovasculare. Federația Internațională a Inimii a arătat în 2017 că 21% din boala cardiacă ischemică poate fi atribuită unei greutăți corporale excesive.

Principalii factori de risc pentru bolile cronice netransmisibile legate de regimul alimentar sunt consumul excesiv de grăsimi nesănătoase, zahăr și sare și consum redus de fructe și legume proaspete. O dietă nesanatoasa,  bogată în calorii, conținând puține fructe și legume, dar bogată în alimente fast-food și băuturi hipercalorice, cu porții supradimensionate, contribuie de asemenea la creșterea în greutate

Institutul Național de Sănătate Publică și Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate din București, în Raportul Național de Sănătate a Copiilor și Tinerilor din România 2016 a publicat următoarele rezultate:  Supraponderea şi obezitatea din perioada copilăriei conduce la serioase probleme de sănătate în perioada de adult. Obezitatea copilului este puternic asociată cu factorii de risc pentru bolile cardiovasculare, diabet, probleme ortopedice şi degradarea stării de bine psihosociale, incluzând tulburări alimentare, relaţii sociale precare şi dezavantaje educaţionale.

Copilul supraponderal are mai multe riscuri să fie un adult supraponderal. Un IMC mare în adolescenţă este predictiv cu creşterea riscului de boală cardiovasculară şi cu o rată ridicată a mortalităţii la vârsta de adult.

Si atunci ce e de făcut? Așteptăm soluții de la OMS? De la ministerul sănătății? Sau acționăm fiecare pentru binele nostru? 

Am citit de curând un articol  publicat în 2015 de către  The Daily Advocate, care spunea că Supermarketul Kroger din Greenville, Ohio a conceput programul Fresh Fruits 4 Kids, așezând în magazin coșulețe cu fructe gratis, la dispoziția copiilor de până în 12 ani . Nu numai că încurajază consumul de fructe, dar este și o modalitate inteligentă de a le distrage acestora atenția de la mâncărurile nesănătoase tip junk-food: chipsuri,  crackers sau alte bazaconii pe care le-ar putea întâlni prin magazin! Programul a rulat timp de cateva luni în 12 dintre magazinele lanțului american de supermarketuri Kroger. 

Mi se pare o super idee și în același timp îmi vine greu să cred ca în 5 ani de la apariția articolului nu am auzit de vreun supermarket sau market local care să adopte un astfel de program! Așadar, propun să urmăm exemplul lor, pentru noi și pentru copiii noștri!