Inapoi la scoala, Inapoi la sport!
![]() |
| Foto Christian Fischer, CC BY-SA 3.0, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=4470042 |
Brusturele- Arctium lappa. Arctium derivă din grecesul arktos = urs, făcând referire la fructul său țepos, asemănător cu blana zbârlită a ursului. Lappa ar rezulta fie din grecescul Lapsa = măcriș, fie din cuvântul celtic Lapp = mână, întrucât fructele de brusture se prind de îmbrăcăminte sau de lâna oilor ca o mână.
Denumire populară : lipan, lăpuc, clococean, pipan, captalan sau podval mare și are un conținut bogat de vitamine și săruri minerale, constituind leac excelent pentru tratarea mai multor boli
In pământ are un rizom vertical, ce se continuă cu o rădăcină pivotantă cărnoasă. Tulpina crește înaltă până la 2 m, este ramificată și păroasă, poartă frunze verzi pe partea superioară, gri cenușiu pe partea inferioară. Frunzele inferioare sunt foarte mari, pețiolate, iar cele superioare scad în dimensiune către vârf.
Are frunze mari, alternate, frunzele bazale care apar în primul an de vegetație, triunghiulare, ovate sau cordate, cu marginele întregi, cu un pețiol lung, tomentoase pe partea inferioară.
Florile sunt tubulate de culoare mov-violet, cu antere și stamine concrescute și grupate în calatidii globulare, care formează un corimb. Acestea apar la mijlocul verii. Calatidiile sunt înconjurate de un involucru format din numeroase bractee, fiecare curbată sub forma unui cârlig, permițând să se agațe de blana animalelor și să fie cărate pe distanțe mari. Fructele sunt achene; cu o lungime de cca 6 mm, comprimate, cu papusuri scurte.
Rizomul este scurt, cărnos, continuat cu o rădăcina pivotantă lungă de până la 50 cm lungime, de culoare brun-cenușie. Tulpina este cilindrică, cu șanțuri longitudinale, ramificată, acoperită cu peri.
Este o specie erbacee bianuală foarte răspândită în țara noastră, crește pe lângă garduri sau la marginea pădurilor. Înflorește in perioada august-septembrie.
Pentru acțiunea sa terapeutică, folosim doar rădăcina de brusture, recoltată fie înainte de înflorire, primăvara timpuriu - martie, aprilie, în al doilea an de vegetație, fie toamna - octombrie, noiembrie la plantele de 1 an, deoarece în timpul verii, rădăcina este lemnoasă și seacă.
Din punct de vedere nutrițional, o ceașcă de rădăcină de brusture conține aproximativ:
Datorită principiilor active enumerate mai sus, rădăcina de brusture se folosește cu succes în:
Datorită acțiunii antitermice, rădăcinile de brusture au fost foarte căutate în timpul epidemiilor de ciumă!
Intern: 2 linguri de rădăcină mărunțită la 500 ml apă clocotită. Se fierbe 2 minute la foc mic, apoi se ia vasul de pe foc, se acoperă și se lasă 15 minute. Lichidul călduț se bea în 3-4 reprize in decursul unei zile.
Se lasă la macerat timp de 30-60 de minute 3-4 linguri de rădăcină mărunțită într-un litru de apă clocotită, după care se filtrează și se bea in cursul unei zile.
![]() |
| Floare de brusture, sursa foto CC BY-SA 3.0, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=261363 |
Vrei să te bucuri de toate aceste beneficii ale rădăcinii de brusture? Consum-o în stare pură, sub formă de pulbere, ceai sau suplimente naturale cu brusture!
Cu toate că este o plantă sigură, bursturele nu este indicat femeilor însărcinate.
Datorită efectelor diuretice, nu se recomandă consumul de brusture persoanelor deshidratate.
Cunoscut încă din vremea dacilor, brusturele este una dintre cele mai răspândite plante din lume, având proprietăţi antibacteriene, antifungice, diuretice şi detoxifiante.
Decoctul din rădăcină se bea contra bolilor venerice și erupțiilor pe piele, se spalau cu el la rahii. Sămânța bine pisată se punea în rachiu de drojdie sau în apă neîncepută și se bea, în mai multe rânduri, contra boșorogelii. La nașteri grele, se fierbea brusture, se strecura zeama, se punea zahăr și se dădea lehuzei.
Comentarii
Trimiteți un comentariu